Wednesday, October 31, 2007
Saturday, October 27, 2007
Ramas bun, Gîscane!
Dobrin nu se va repeta. Un alt Dobrin nu va mai fi. Asta, pentru că Nicolaie Dobrin şi labele lui mari de Gîscan extraterestru au depăşit fotbalul şi l-au împins în poezie. Practic, Dobrin n-a jucat fotbal. Graţie unui dar dumnezeiesc, el a visat fotbalul şi l-a inventat, l-a îmbogăţit şi l-a dus pînă în pragul miracolului.
Cine l-a văzut jucînd fotbal pe Nicolae Dobrin a fost, cu sigururaţă, sedus de puterea dezlănţuită a binelui şi a frumuseţii. Dobrin n-a jucat, propriu-zis, fotbal, jocul acela încordat, atletic şi iute care ne scoate din minţi. Dobrin a surclasat acest joc şi s-a aşezat într-o zonă intangibilă: dincolo de chin, scor, faulturi şi efort.
A fost atît de deasupra încît nu e şi nu va fi niciodată clar dacă Dobrin a jucat, cu adevărat, fotbal. Căci tot ce a făcut Dobrin în prezenţa unei mingi şi a unui maidan era act de magie pură, fotbal după fotbal, adevărul supranatural de la capătul jocului. Nimeni, în afara lui Nicolae Dobrin, n-a reuşit să demonstreze că fotbalul e complet indiferent celui ce reuşeşte să-l schimbe cu glezna, aşa cum pictura şi muzica sînt materialul inert de la picioarele geniului.
Nicolae Dobrin e greu de înţeles. Deşi a cîştigat meciuri dintr-o zvîcnitură scurtă şi ironică a pasei, a trecut prin fotbal cu planuri mult diferite de minut şi scor. A fost gratuit, cu o măreţie taciturnă. A decis, fără să întrebe, că fotbalul e o artă şi nu un conflict. Astăzi, avem impresia că nu e aşa. Greşim. Nicolae Dobrin, cel mai mare fotbalist român al tuturor timpurilor şi cel mai necunoscut fotbalist planetar al lumii, nu s-a temut de erorile noastre viitoare.
Acum, că s-a transferat în Ceruri ca să întărească echipa îngerilor sau ca s-o antreneze, ar fi cel mai potrivit prilej ca din toate mingile de fotbal să curgă o lacrimă. S-a retras în zori Prinţul din Trivale şi ne-am trezit mai săraci. Am pierdut un idol şi, poate chiar mai important, am pierdut un om.
Friday, October 26, 2007
Wednesday, October 24, 2007
Halloween prelude...
Say hello to Evelyn, the Cutest evil Dead girl...
P.S. I would like to thank Miss Bates for the ideea :D
Monday, October 15, 2007
Today I've done a good deed
Yes, today I felt happy, I don't know why exactly. I went to subscribe to that gas help aid, and afterwards I thought about my mother told me yestreday: about socializing with my neighbours. so, I thought, hey, I should inform them about this gas aid. So I posted an announcement down on the Info board. Well, that made me feel good. Hope it helps them too :P
Tuesday, October 9, 2007
Monday, October 8, 2007
Sunday, October 7, 2007
The truth burns deep inside...
Lips are turning blue
A kiss that can't renew
I only dream of you
My beautiful
Tip toe to your room
A starlight in the gloom
I only dream of you
And you never knew
Sing for absolution
I will be singing
And falling from your grace
ooh
There's nowhere left to hide
In no one to confide
The truth burns deep inside
And will never die
Lips are turning blue
A kiss that can't renew
I only dream of you
My beautiful
Sing for absolution
I will be singing
Falling from your grace
Sing for absolution
I will be singing
Falling from your grace
yeah
Our wrongs remain unrectified
And our souls won't be exhumed
Wednesday, October 3, 2007
Subscribe to:
Posts (Atom)